contra-oda mușcăturii de câine

By | 2013-02-19

De bine ce-i închinam săptămâna trecută odă lui, soarta mi-a întors-o cu vârf și îndesat pe ton de contra-odă.

Va să zică se ia una bucată om (adică eu) și se aleargă în drumul lung către muncă pentru că una bucată om (adică tot eu) nu e în stare să plece niciodată la timp în așa fel încât să nu mai dărâme portarii pe unde trece.

Și cum mergeam repede-repede-repededetot, pe lângă mine trece o babă bătrână împreună cu patrupedul ei pekinezo-teckelist în lesă. Nici una, nici două, lesa i se lungește și ăsta: “Mrrrr ! Harșt !”

Din reflex trag piciorul să mai recuperez ceva din pulpă și-n timp ce stăpâna retrăgea lesa apostrofându-și potaia, îi dau și eu binețe alto voce:

– Măi femeie, M-A MUȘCAT!

Văd apoi că am nădragul intact și nu simt nimic, deci îmi reiau goana spre câmpul muncii cu gând că restul îi spun eu babei data viitoare.

În tramvai începe să mi se răcească mușchiul, neeeeene și unde nu mă ia o usturime de-mi venea să plâng ! Ca să fie treaba-treabă, câteva sacoșe și genți din jurul meu se opreau din balansul tramvaiului direct pe pulpa piciorului meu de mimam schimonoseala groazei live.

 

Ce să mai ! Ajung la muncă și dau să văd dezastrul:  ridic cracul primului pantalon de pe mine, apoi pe-al doilea de dedesubt, al treilea și tot așa până ajung la izmana de corp. Glumeam, ce puii mei ? Vreți să arăt grasă cu jde pantaloni pe mine ?! Mai mult de patru perechi nu iau !

 

Și văd acolo o zgârietură superficială ca de la un colț (sau posibil să fi fost de la doi, că distanța dintre caninii potăii  era mică ) de vreo juma de centimentru,  un firicel de sânge, un pic de vinețeală și zic: Frate, cât poa să usture zgaiba asta minionă!  Mă vede și doamna de serviciu, se aolește ca o muiere ce e și vine repede cu spirt la mine să dezinfectez situația. Mă conformez și dau cu spirt.

Pe urmă sărci gugăl : ce fac daca m-a mușcat câinele și citesc:

NU FOLOSIȚI SPIRT ! Sângele se coagulează menținând infecția…

Ău mai gaaad !…

 

M-a luat cu leșin. Mi-am privit iar mușcătura. De frică, aveam senzația că mi s-a coagulat tot piciorul și chiar părea amorțit de undeva de la bazin în jos.

 

Apoi aflu că singurul loc în care mă pot prezenta în București e Institutul Matei Balș, unde în urma consultației ar trebui să aflu dacă fac antirabic sau nu. Mă uit iar la zgaiba aia superficială și zic unde naiba să plec, mă râd și curcile cu așa o “rană”.  Sun acolo și o doamnă de la camera de gardă îmi spune că n-am cum să-mi dau eu seama așa de capul meu cât e de superficială ,  deci să mă prezint la ei.

Mai privesc o dată “rana” și declar că n-am de ce să mă duc.

 

( A pățit-o și fata mea acum câțiva ani cu un câine maidanez, a vrut s-o muște, ea s-a speriat și a reușit să scape fără colți. Am spălat-o atunci cu apă și săpun în locul ăla (cred că am nimerit articolul mai repede la acea vreme) și totul a fost OK. În aceeași seară fata mea umbla prin locul de maidanezi să-l caute pe mușcăciosul de mai devreme. Chiar m-a enervat că-n loc să se sperie se duce la locul faptei, dar m-a calmat:

– Mami, am vrut să văd dacă-i turbat și nu e… Știi ce prietenos e ? )

 

Colegii mei déjà își făceau probleme că până seara moare câinele care m-a mușcat, dacă a intrat ca fraierul în contact cu pielea mea.

 

Seara  le spun alor mei că cred că-i baba aia care avea doi câini mari înainte și le dădeam eu mereu cu umbrela sau cu geanta-n cap să pot să mă deplasez în liniște, și pe care o înjura tata de fiecare dată când o vedea, să învețe întâi să crească potăi și-abia apoi să iasă cu ele afară…

Ce mai tura-vura ! Începe toată familia să vocifereze contra babei de mă așteptam din clipă-n clipă să mă ia unul din ei de mână și să o căutăm pe babă, să o recunosc şi să  o batem, dar fata mea ne-a rupt ideile în două exclamând:

– Aaaaaa, păi eu sunt prietenă cu baba aia !

– Cum așa ?!
– Păi mereu am fost prietenă cu câinii ei…

Mârâi în surdină ca să nu spună nimeni de la protecția copilului că nu-mi încurajez fata să fie sociabilă sau de la protecţia animalelor că am ceva contra astfel de prietenii, dar nu mă pot împăca cu gândul că rămâne așa:

– Baba trebuie să învețe să țină câini și să plătească pentru prostiile lor ! Iar lu’ pechinezu ăla tot îi dau un șut în gură !

Fata chicotește:

– Dacă-l recunoști…

– Cum adică ?

– Are doi la fel. Sunt cățele și se bat, așa că le scoate pe rând afară…

 

Ei, da.

 

 

0 thoughts on “contra-oda mușcăturii de câine

  1. vienela

    :)) Imi place tot mai mult fetita ta. Si seamana atat de bine cu baiatul meu. Diferenta este ca el se imprieteneste doar cu cainii, nu si cu babele care ii plimba. :))
    In locul fetitei tale, eu as avertiza babuta ca trebuie sa isi duca potaia la medic, sa ii faca o verificare. Sa nu moara catelul din cauza ca te-a muscat-zgariat. :))

    Reply
    1. mixy Post author

      Măăăi, știi ce pronosticuri făceau colegii mei ? Deja se făceau pariuri pe ore:”moare pân’ la 6, ba nu ! moare pân’ la 7″…
      Și ce crezi, n-o fi anunțat-o deja ?!

      Reply
      1. vienela

        Mai, eu am uitat sa deschid televizorul la stiri. S-a anuntat sau nu? Batrana a mai fost vazuta plimband vreuna dintre potai? :))

        Reply
  2. Hapi

    :))) delicioasa povestea. Imi pare rau ca te-a incoltit pechinezu si pe de alta parte cred ca nici virusul rabiei nu si-ar face “efectul” asupra ta :)))
    Glumesc, de fapt cred ca daca respectiva isi iubeste cateii, ii si vaccineaza iar probabilitatea unei infectii e mica. Apa, sapun si zambete
    Fetita ta e mortala!

    Reply
    1. mixy Post author

      Fetița mi-a spus că a văzut-o pe babușka pe la cabinetul veterinar, altfel intram cu mascații peste ea 😀

      Reply
  3. Michelle

    Cool poveste! Si zici ca are doua cateluse si se bat….eu tot as prinde pe una sa-i dau cu praf de scarpinat si sa-l duca in casa…Vezi tu scarpineala naibii pe amandoua!

    Reply
    1. mixy Post author

      Până acum credeam că o umbrelă dată-n freza unei potăi e sfântă, acum mă gândesc serios la spray-uri cu piper… Or fi bune și pentru oameni ? ;;)

      Reply
  4. adelinailiescu

    Sa zici mersi ca baba nu crestea niscaiva sanbernarzi sau dobermani! Oricum, eu zic ca daca te mai doare piciorul mai bine ia drujba si taie-l, sa nu se imprastie turbarea in tot organismul si sa nu mai aiba ce recupera din tine!:))Si mai ales sa nu ramai datoare: data viitoare sa sari tu prima la beregata cainelui!

    Reply
    1. mixy Post author

      Păi zi tu ce baftă am : drujba n-are lanțul ascuțit și n-am decât să hârșâi cu lama !!!
      Plus că aș sări la carotida animalului, dar sunt alergică la păr dă gât dă câine și-ar trebui să-l tund întâi cu mașina de tuns, care culmea e că e țeapănă !!!

      Reply
  5. DANAP.RO

    :))
    Si n-am aflat deznodamantul sau morala. E bine sa mergem la Bals pentru o zgaiba, sau o tratam doar cu apa si sapun?

    Reply
    1. mixy Post author

      😛 La mine nu-i nimic profund, zgârietura e la suprafața pielii, motiv pentru care am decis să nu merg. Dacă aș fi avut timp aș fi mers, să știi. Mai bine să înjuri un doctor că și-a dat cu părerea nasol, decât să-ți faci autocritica… părerea mea. 🙂

      Reply
    1. mixy Post author

      :)) Politica noastră agresivă are ca țintă stăpânii câinilor !

      Reply
  6. Roxana

    Ce pot să spun?? Cred că baba nu te citeşte, iar câinii n-au acces la calculator 🙂 Că nu te-ar mai fi muşcat dacă citeau Oda ta prietenului absent. Pe de altă parte – chestia cu muşcatul de câini este “specialitatea” fiicei mele, pe care au muşcat-o deja 3 (câini diferiţi, în situaţii şi ani diferiţi). Cred că tot din cauză că merge extrem de repede – poate câinii au impresia că aleargă… în urma unei spargeri … 🙂 Eu sunt cea mai bună prietenă a câinilor, pe de altă parte eu am doar două viteze – încet şi pe loc 🙂 Îmi place fata ta!

    Reply
    1. mixy Post author

      Și mie îmi place fata mea ! 😀
      Uite că nu m-am gândit la treaba cu mersul rapid, dar cred că ai dreptate. Cu toate astea nu mă pot abține, am senzația că albesc dacă merg încet ! Dacă vreau să merg cu tata undeva, mă roagă să-l las să plece cu vreo 2 ore mai devreme, ca să ajungem la destinație în același timp 🙂

      Reply
  7. arakelian

    eu sunt macabra. In weekend ne-a povestit un dr cum a vazut singurul caz din viata ei de turbare. Acum ceva ani ( > 10). A spus ca era omul la nivel de fiara, ca toti studentii mergeau sa il viziteze, stateau dupa gratii, la distanta, nu cumva sa ii scuipe. Cica cel mai rau facea cand auzea zgomot de apa/vedea apa.

    Acu, ia zi, ce preferi sa bei: apa sau vin?

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *