Hai să ne ocupăm de viitor, ok?

By | 2018-03-03

-Mami…poți să iei și tu un litru de lapte în drum spre casă?

Știi cum a sunat chestia asta? Îți spun eu: a casă! Cămin, home, acasă. Casa aia în care aduci cumpărături și în care ești ok și toate relele stau undeva pe preșul de la ușă. Mă uitam a doua zi dimineață la ea punându-și cereale cu lapte, habar n-aveam că mi-a fost atât de dor de liniște, de banalitate! Parcă trăiam un Crăciun fericit.

M-am uitat apoi pe statisticile poliției cu ordine de protecție încălcate și m-a luat groaza. Tot ce îmi doresc e o lege bună pentru oameni sonați care nu sunt ca mine și ca tine, ci sunt de-ăia cărora li se rupe de orice. Realistic vorbind, nu pot să stau cu frica în sân tot timpul. Trebuie să accept sentimentele astea și să respir între timp. Să stau sănătoasă. Momentan nu pot să mă îngraș, înțeleg că organismul suferă dacă starea de spirit nu e bună…îi mai dau răgaz.

Nu pot să mă vait la nesfârșit, nu e ok. Nici pentru mine, nici pentru tine. Înnebunim așa.  Nici eu nu pot să sufăr oamenii care se plâng tot timpul. Devin toxici pentru oricine. Înțeleg perfect sentimentul de inutilitate pe care îl au cunoscuții mei, oricine ar vrea să aibă puterea să facă ceva. Am trecut prin chestia asta văzând metastazele tatălui meu. Tot ce poți să faci pentru un om în suferință e să-l înveți să aibă grija lui, să-l înveți să treacă peste tot și să halești faptul că nu poți face miracole. Miracol suntem fiecare dintre noi prin ceea ce facem, prin felul în care suntem. Uite, pentru mine fata mea, cu toate problemele ei de sănătate și de tată psihopat, e un miracol!

Tot am auzit în ultima vreme că eu sunt puternică, tu n-ai putea să fii așa. Aiurea! Fiecare dintre noi găsim resurse și posibilități. E bine să asculți totul, să înveți de la fiecare și să faci media care ți se potrivește. Pentru că nu e nimeni în locul tău. Ești cel mai în măsură om să iei cele mai bune decizii pentru tine.

 

Deci dacă vrei să fim prieteni, trebuie să ne continuăm existența asta în care trăim și să ne ocupăm de viitor, ok? La pas… Eu săptămâna viitoare încep cursurile de autoapărare (cred că o să-mi pun masca lui Zorro acolo)  și continui consilierea psihologică (aici mă înfășor pe cap ca musulmancele). Plus că trebuie să o văd și pe doamna doctor, cea de familie, că mi-e că moare în timpul ăsta de grija mea…

Hai, capul sus, că trecem și peste asta!

 

 

 

8 thoughts on “Hai să ne ocupăm de viitor, ok?

  1. Florentina

    Nu am avut sentimentul ca te plangi! Probabil ca scrisul ti-a tinut mintile intregi. Asta si simtul umorului. Dupa ce citesc ce scrii, cu lacrimi in ochi, ii multumesc lui Dumnezeu ca sor’mea a scapat de idiotul ei (si-a gasit pe alta care, probabil, incaseaza fara sa se opuna) si ma duc sa imi pup barbatul (ca e un om normal care detesta creaturile care lovesc femeile).
    Te imbratisez!

    Reply
  2. Roxana

    Îmi place acest titlu şi stare de spirit. Am învăţat şi eu să mă bucur de lucrurile simple, din alte motive decât tine, dar abia atunci ştii ce puţin îi trebuie unui om pentru asta. Dar din acel “puţin” este neapărat să facă pacea, liniştea sufletească mai mult decât orice altceva. Să fii bine!

    Reply

Leave a Reply to Florentina Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *