Tur HD V- e frumos aici

Dar e frumos județul Hunedoara. Mie mi-au plăcut cele câteva zile hoinărind pe acolo. Oamenii sunt faini, sar în ajutor, te învață cum știu ei mai bine și ce să vezi și ce să mănânci. Peisajele-s de vis. La Cetatea Deva am făcut o grămadă de poze cu priveliștea de sus și niște selfie-uri eșuate, am încercat să nu ne prăjim complet în soare și m-am simțit importantă văzând avertizările cu Atenție vipere! – vasăzică cei din Deva știau că o să trec pe acolo. 😀 M-am simțit importantă.

Castelul Corvinilor e neașteptat de chiar castel și arată superb mai ales pe afară, dar nu e complet recondiționat și te cam murdărești prin el. Ah da, și e foarte scumpă intrarea. Am murit de râs când am auzit un nenică pe lângă noi boscorodindu-și nevasta și urmând-o dintr-o încăpere în alta a castelului:

– Am dat o mână de bani ca să-mi cadă țărână în cap prin tot castelul? Data viitoare mergem unde zic eu!

Și mergea boscorodind în continuare după ea.

Am admirat un colț de frumusețe pe lacul Cinciș, am stat la rând la mormântul lui Arsenie Boca din Prislop unde ne-am umplut sufletele de ciripitul păsărilor, foșnetul frunzei prin copacii din preajmă, am ascultat liniștea, șoapta apei din apropiere, gânguritul unei bebelușe care se juca în cărucior acolo, printre noi. La final am plâns, ca o descătușare a tuturor grijilor.

Când am ieșit de acolo am aprins o țigare, să revenim la realitate.

Mai târziu am oprit la un moment dat marginea drumului pe unde se putea parca oarecum și ne-am dus în jos, pe-o pajiște și flori sălbatice pe care le-am fi luat acasă. Era un copac bătrân, stingher, acolo, pe care localnicii lăsaseră inscripția că ne mulțumesc dacă lăsăm curațenie în urmă. Noi nu veniserăm să pângărim nimic, noi doar ne-am bucurat în liniște de liniște și… ne-am dorit să putem să rămânem acolo pentru restul vieții.